Zece colete neridicate într-o lună pot părea puține sau multe. Fără să le raportezi la numărul total de expedieri, cifra nu spune însă cât de des se întâmplă această situație.
Urmărirea acestui indicator te ajută să vezi cum evoluează problema și să observi mai ușor eventualele creșteri.
Ce înseamnă rata coletelor neridicate?
Rata coletelor neridicate arată ponderea comenzilor expediate care nu au fost ridicate de către destinatari.
În acest calcul intră comenzile expediate care nu sunt ridicate sau acceptate de destinatar și ajung să fie trimise înapoi către expeditor. Nu includem produsele primite de client și returnate ulterior. Acestea fac parte dintr-un proces diferit.
Separarea celor două situații este importantă pentru a obține rezultate comparabile în timp.
Cum calculezi rata coletelor neridicate?
Formula este simplă:
Rata coletelor neridicate = numărul coletelor neridicate ÷ numărul coletelor expediate × 100
Un magazin expediază 500 de comenzi într-o lună, iar 20 nu sunt ridicate:
20 ÷ 500 × 100 = 4%
Rata pentru perioada respectivă este de 4%.
Pentru un calcul corect, folosește aceeași perioadă pentru ambele valori și ia în considerare doar expedierile pentru care rezultatul livrării este cunoscut. O expediere aflată încă în tranzit nu poate fi inclusă în categoria celor neridicate.
Când o variație devine relevantă
O rată de 4% nu spune suficient dacă este privită separat. Compar-o mai întâi cu aceeași perioadă din lunile anterioare și cu volumul de expedieri din fiecare interval.
Dacă un operator a avut 10 comenzi neridicate din 500 de expedieri într-o lună, rata este de 2%. Dacă luna următoare ajunge la 25 din 500, rata crește la 5%. Diferența înseamnă 15 expedieri neridicate în plus și justifică o analiză a comenzilor afectate.
Numărul de expedieri influențează modul în care interpretezi rata. Atunci când volumul este redus, creșterea de la un caz la două poate dubla procentul, fără să indice neapărat o tendință. Urmărește atât numărul efectiv de cazuri, cât și evoluția ratei în perioadele următoare.
Pentru context, studiul The State of eCommerce in the South Eastern Balkans in 2025 arată că 80,8% dintre magazinele românești participante au raportat sub 5% comenzi neridicate. Alte 15,4% s-au situat între 5% și 15%, iar 3,8% au fost peste 15%.
Aceste valori se referă strict la eșantionul studiului și nu reprezintă praguri de referință pentru evaluarea propriei rate.
Analiza pe categorii de expedieri
Rata generală poate ascunde diferențe importante. După ce ai calculat-o, poți aplica aceeași formulă și pentru anumite categorii de expedieri.
Merită să compari, de exemplu:
- curierii cu care lucrezi;
- comenzile achitate online și cele cu plată ramburs;
- localitățile sau zonele de livrare;
- intervalele de valoare ale comenzilor;
- categoriile de produse;
- perioadele analizate.
Să presupunem că rata generală este de 4%. Calculată separat, poate ajunge la 2% pentru expedierile unui curier și la 7% pentru ale altuia. Media de 4% nu arată această diferență.
Rezultatele obținute separat arată unde este nevoie de o analiză mai atentă. Cauza poate fi identificată apoi din datele expedierilor afectate.
Pentru magazinele care lucrează cu mai mulți curieri, aceeași comparație poate fi făcută pentru fiecare operator. În studiul menționat, 42,3% dintre respondenții din România lucrau cu doi curieri. Alți 38,5% foloseau între trei și cinci.
Cât costă coletele neridicate?
Rata arată cât de frecvent apare această situație. Pentru a estima impactul financiar, ia în calcul cheltuielile asociate expedierilor afectate.
În funcție de condițiile contractuale și de modul de gestionare a comenzilor, pot conta:
- costul expedierii către destinatar;
- costul transportului înapoi la expeditor, dacă se aplică;
- materialele de ambalare care nu mai pot fi folosite;
- timpul alocat pregătirii și administrării comenzii.
La 1.000 de expedieri, o rată de 3% înseamnă 30 de colete neridicate. Impactul financiar se stabilește pe baza costurilor efective asociate acestor 30 de expedieri.
Astfel, poți urmări separat frecvența acestor situații și costurile asociate.
Cum identifici cauza?
Dacă rata crește, pornește de la segmentele în care ai observat cea mai mare diferență. Verifică apoi expedierile respective pentru a vedea ce elemente se repetă.
Istoricul AWB poate completa analiza. Statusul „avizat”, de pildă, nu înseamnă automat că destinatarul nu va ridica expedierea.
Semnificația statusului și etapa în care se află expedierea depind de informațiile furnizate de curier.
În acest fel, identifici mai precis unde apare problema înainte de a decide ce modificări sunt necesare.
Ce poți face dacă rata crește?
Măsura potrivită depinde de problema identificată.
Dacă printre expedierile afectate apar frecvent adrese incomplete sau date de contact greșite, revizuiește modul în care aceste informații sunt colectate înainte de expediere.
Dacă problema se concentrează într-o anumită zonă, analizează livrările respective separat. Pentru comenzile la care apar dificultăți după încercarea de livrare, urmărește evoluția expediției și intervalul disponibil pentru ridicare.
În cazul în care observi diferențe constante între curieri, compară rezultatele pe mai multe perioade înainte de a schimba modul în care distribui comenzile între ei.
De aceea, măsurile alese ar trebui să pornească de la tiparele pe care le-ai identificat în propriile date.
Cât de des ar trebui să urmărești indicatorul?
Pentru multe magazine, calculul lunar oferă o bază suficientă pentru comparație. La volumul mare de comenzi, analiza poate fi făcută mai des.
Important este să păstrezi aceeași metodă de calcul și să compari perioade similare. O lună cu un volum obișnuit de comenzi, de exemplu, nu oferă întotdeauna o comparație relevantă cu o perioadă de vârf în care numărul expedierilor crește considerabil.